Părerea mea despre crema anti-aging UNA de la Ivatherm

Prin amabilitatea Anei-Maria Tatucu (Beauty Barometer), in urma cu o luna am primit spre testare o crema anti-aging UNA de la Ivatherm. Pana acum am folosit cateva produse ale acestei firme (apa termala, crema Aquafill Rich, fondul de ten Joviale, laptele demachiant pentru fata si ochi, cat si un spray pentru protectie solara cu spf +50) si trebuie sa recunosc ca mi-au placut toate. 

Despre crema anti-aging UNA pot sa va spun ca ambalajul elegant și practic, din sticlă mată cu pompiță care permite dozarea exactă a cremei, cât și păstrarea intactă a proprietăților, face ca această cremă să fie o încântare pentru ten.  Crema este fluidă și destul de economica, trei-patru dozari fiind suficiente pentru față, gât și decolteu

Intră repede in piele și este o excelentă bază de machiaj. Tenul este ceva mai luminos și mai ferm. E drept că la vârsta mea (45 de ani) orice disconfort, cât de mic, precum o durere de cap sau o insomnie rebelă, se reflectă imediat pe față și nici o cremă nu poate estompa efectele.

În ceea ce privește efectul anti-aging, recunosc că n-am văzut o diferență notabilă după aproape o lună de folosire a cremei. Ridurile nu s-au diminuat, dar poate că folosind aceasta crema am contribuit la conservarea stării actuale printr-o bună hidratare, iar daca as folosi-o timp indelungat, efectele chiar s-ar vedea. Si daca as bea mai multa apa :p

Imediat dupa aplicare, ridurile mi se par mai estompate și asta datorită faptului că, această cremă hidratează bine pielea, făcând-o mai elastică. Efectul, în cazul meu, însă, nu este  unul de durată, așa că după câteva ore, ridurile reapar.

Totuși pe mine m-a mulțumit această cremă, începând cu mirosul foarte plăcut și terminând cu efectul de hidratare. In trecut, mi se intampla ca pielea de pe aripile nasului sa se usuce si sa se cojeasca, iar de cand folosesc crema UNA, acest lucru nu se mai intampla. 

Mentionez ca am folosit crema doar seara, înainte de culcare, pentru că în timpul zilei folosesc o cremă cu SPF.

Super ofertă miniPrix!

În seara asta, miniPrix au o ofertă grozavă pentru comenzile plasate din aplicația de mobil: Happy friday afternoon. În ce constă miraculoasa ofertă: orice comandă lansată de pe mobil, din aplicație, beneficiază de un discount de 20% și transport gratuit, indiferent de valoare. La asta mai puteți adăuga un voucher de pe Instagram (codul de azi e DOTS) care mai reduce înca 20 de lei ;)
Tocmai mi-am comandat un "palton" (de fapt, o jachetă mai groasă) pe care mi-o doream de ceva timp, însă nu mă înduram să dau 160 de lei pe ea. Cu toate reducerile, mă costă 108 lei :)
Oferta e valabilă până la miezul nopții.
Happy shopping!

Regina şi cu mine - Sue Townsend

Regina şi cu mine este una dintre cele mai amuzante cărți citită de mine în ultimul  timp! Fără exagerare!

Scrisă la începutul anilor '90 şi descriind o Anglie a aceleiaşi perioade, ne povesteşte coşmarul reginei Elizabeth, în care alegerile sunt câştigate de către Partidul Republican, iar familia regală devine nulă și neavenită prin abdicarea acesteia. Aşa că, toată familia este trimisă să trăiască printre cei săraci, în locuinţe sociale, într-un loc numit Hell Close. Povestea a fost scrisă înainte de divorțul dintre Charles și Diana, astfel încât aceştia sunt prezentaţi ca fiind încă căsătoriți. Cum fiecare membru al familiei regale se adaptează la noua situație în felul lui, rezultă situaţii extrem de nostime mai ales în interacţiunile cu noii vecini :p

Charles este atras de una dintre vecine, o femeie vulgară, cu forme generoase, Anne intra într-o relaţie amoroasă cu un individ bun la toate, cunoscut când a fost chemat să taie covoarele şi să facă mici reparaţii în casele mici şi igrasioase în care au fost mutati membrii familiei regale, iar prinţul Phillip este lovit de o depresie severă care-l face să nu mai vrea să mănânce, să se spele şi să se ridice din pat. De fapt, această ultimă situaţie, nu a fost aşa de amuzantă de citit, ba din contră.
Însă, per total, cartea este veselă şi chiar uşor educativă, în sensul că poţi descoperi cum se poate trece de la o situaţie privilegiată la una extrem de vitregă şi totuşi să poţi supravieţui.
O recomand din toată inima pentru cazurile în care vreţi să citiţi ceva amuzant şi care să nu vă solicite intelectual prea tare :D
Urmează să vă povestesc şi de urmarea acestei cărţi, Regina Camilla, imediat ce o primesc de la elefant.ro şi o citesc.

Shame on me!

Deşi v-am promis articole cu noutăţi de la Sărbătorile Iaşului de anul ăsta, nu m-am ţinut de cuvânt. În apărarea mea trebuie să vă mărturisesc că, pur şi simplu nu am avut ce vă spune sau arăta.
Constat că, de la an la an, aceste sărbători se apropie tot mai mult de conceptul de bâlci rural. Mai mult, de la an la an, celor care conduc oraşul ăsta şi hotărăsc în numele contribuabililor, "li se rupe" de toţi locuitorii oraşului ăsta! Altfel, nu înţeleg afluxul din ce în ce mai mare de ţigani-comercianţi autorizaţi de primărie, nici faptul că aceleaşi autorităţi îşi bat joc de locuitorii unei întregi zone prin autorizarea amplasării tiribombelor cu muzici urlătoare până spre orele dimineţii (Georgiana vă poate spune ce-a tras zilele astea!) şi nici faptul că duminică am fost "under siege", adică absolut toate străzile din jurul blocului/zonei în care stau erau închise circulaţiei rutiere, iar unele chiar circulaţiei pedestre.
Am ieşit sâmbătă cu gândul să fotografiez şi să vă arăt oraşul în sărbătoare. Dar n-a fost chip, pentru că era jenant să vă arăt haosul general de pe străzi, gunoaiele expuse spre vânzare de genul "orice la 5 lei", unde orice-ul era un rahat chinezesc fără nici un folos, sau poate "batice doamnele, avem baticeee" urlat de un ţigan jegos care mai şi încurca traficul. Sau poate lumea proastă care şi-a adus copiii sub 2 ani să-i plimbe (eventual de mână sau cu tricicleta) prin aglomeraţia de pe acel trotuar, generos ca dimensiuni în versiunea "fără corturi", dar care acum nu măsura mai mult de un metru lăţime. De hoţii de buzunare nu vă mai zic, că ei oricum se găsesc oriunde este aglomeraţie.
Aşa că am străbătut zona în pas alergător, făcând slalom printre obstacolele de care vă ziceam, şi ţinând strâns geanta şi am intrat la Palas Mall. Pe esplanada superioară a complexului se desfăşura un târg de flori trist cu vreo 3 expozanţi, dintre care unul era veşnicul participant, Baumax.
M-am uitat un pic la florile expuse de o firmă de la Bacău (foarte frumoase, de altfel!)

şi am intrat în mall, pentru că vroiam să ajung la farmacia Ropharma ca să-mi iau kit-ul antirid de la Vichy, oferit gratuit spre testare.

Lista farmaciilor în care puteţi găsi kit-ul
După ce mi-am luat cutiuţa, am căscat gura la un târg de beauty care se desfăşura în Atrium-ul Palas Mall şi la care nu erau decât vreo câţiva expozanţi. Cum nu mă interesa nici Avon, nici Yves Rocher, nici Konad şi nici Oyster, am dat târcoale standului Inglot, însă am fost ignorată total, aşa că m-am îndreptat spre standul Skin79.

Aici am întâlnit-o pe doamna Gabriela Georgescu, trainer Skin79, cu care am stat de vorbă mai bine de o oră. Mi-a arătat şi mi-a vorbit despre aproape toate produsele Skin79 cu o pasiune cum rar întâlneşti. Bineînţeles că la final mi-a dat câteva mostre cu produsele recomandate tipului meu de ten, iar eu am fost convinsă să cumpăr o mască. Despre toate produsele vă voi povesti după ce le voi folosi.
Cam atât pentru astăzi. Revin curând cu noutăţi :-*

Vreau să-mi răsfăț părul apicosmetic!

Despre Complexul apicol Veceslav Harnaj și produsele lor din gama Apidermin, Floramin, Floral si Apidermaliv am tot citit în blogosferă, însă n-am avut încă norocul să le folosesc, deși toată lumea a avut doar cuvinte de laudă la adresa calității lor.
Iată, însă, că astăzi am aflat despre o nouă campanie, cea de "testare a răsfățului apicosmetic pentru păr" și m-am grăbit să scriu despre ea.
Dar iată despre ce este vorba: Complexul apicol Veceslav Harnaj a lansat de curând 4 tipuri de balsam pentru păr și 4 tipuri de măști pentru păr, noutăți care se adaugă colecției existente de produse apicosmetice. După cum spun ei înșiși: fiecare mască și fiecare balsam se adresează unui tip de păr, având o acțiune specifică ingredientului apicol pe care îl conține și celorlalte ingrediente naturale care îi potențează acțiunea.
Eu m-am hotărât să testez gama Apidermaliv.

Începe nebunia - Sărbătorile Iaşului 2013

Corturile sunt montate, probabil de azi vor apărea şi comercianţii.

Din nou străzi închise, pentru pelerini, de data asta, care se adaugă străzilor închise pentru lucrările interminabile din oraş. Din nou oraşul devine "congresul hoţilor de buzunar"...

În rest, de când nu am mai scris, mi s-a întâmplat să mă întâlnesc de două ori cu Suzi şi Vio, venite la Iaşi în vizita anuală. Am mâncat piţe ş-am băut beri la o crâşmă de cartier şi, mai ales, am povestit multe, că trebuia să acoperim un an întreg de când nu ne mai văzusem.

Peste toate, citesc în paralel două cărţi, un chick-lit tipărit (Fetiţa prietenei mele) slăbuţ tare şi un e-book care promitea (Sinistra doamna de Fahri Balliu - despre soţia dictatorului albanez Enver Hoxha, un personaj extrem de crud din istoria Albaniei)) şi care o să sfârşească în rândul cărţilor neterminate, plictisitoare.

Am văzut nişte seriale care mi-au plăcut (Broadchurch - miniserie poliţistă britanică, Father Brown - tot britanic şi tot poliţist). A apărut un nou sezon Downton Abbey şi am şi văzut primele două episoade, iar între timp, mă uit în continuare la Suits. 

După cum vedeţi, n-am o viaţă prea palpitantă şi poate de aceea nici nu am ce scrie pe blog. Trăirile mele interioare nu interesează cu siguranţă pe nimeni, aşa că, poate cu ocazia sărbătorilor ăstora să găsesc ceva interesant de zis sau arătat.

Vă pup şi vă urez o săptămână frumoasă! :-*

Fir-ar ea de meserie!

Azi dimineaţa cât pe ce să nu ajung la program, deşi, de cum a început şcoala, traseul spre serviciu e unul mai sinuos, incluzând o ieşire şi o intrare în oraş pe un drum judeţean bunişor, pentru a ocoli traficul infernal din centru.
Doar că azi, la cca. 200 de metri de la intrarea în oraş, era El, şoferul profesionist aflat în pană de carburant

Se învârtea în jurul autotrenului ca o muscă fără cap, cu o canistră în mână, asta în timp ce cozile de pe ambele sensuri creşteau "ca pâinea caldă". Nu foarte mulţi se încumetau să treacă pe la spatele autovehiculului, pentru că acostamentul era extrem de denivelat.
Noi am trecut într-un târziu şi zău că m-a durut sufletul când auzeam hârşâitul de dedesubt.
Dar a trecut şi sper ca ăsta să fie singurul lucru neplăcut pe ziua de azi.
Să aveţi o zi uşoară şi, dacă se poate, însorită! Chiar şi artificial, de întâmplări plăcute! :-*

Parfumuri și... umbrele

Așa cum am promis, vă arăt ce am mai cumpărat în ultimul timp.

Să încep cu Strawberrynet

Pentru că aveam deja două parfumele Gres Cabotine  (Rose și Floralisme), apariția în lista celor cu prețuri foarte reduse a altora de la aceeași casă, m-a determinat să le comand. 46 de lei fiecare.

În ordine le aveți pe Eau Vivide, Fleur Splendide și ultimul, Cristalisme. Dacă Eau Vivide e clar de vară toridă (floral/acvatic), celelalte două sunt perfecte pentru toamnă-iarnă. Și Fleur Splendide și Cristalisme sunt parfumuri floral-orientale, destul de gurmande și care, se pare, că dureaza destul de mult pe pielea mea.

Înafara acestor trei parfumele, am cumpărat și două produse care s-au aflat în ziua comenzii la oferta de "24 de ore".

O apă de toaletă Unisex de la U.C.of Benetton  și o mini trusă de machiaj Philosophy.

Citisem despre Unisex pe Fragrantica și avea review-uri bune, așa că n-am stat pe gânduri să dau 29 de lei pentru 40 de ml. Vreau să vă spun că miroase bine și pe pielea mea și pe a soțului și, cum soțul și-a exprimat încântarea destul de pertinent, i l-am cedat.

Ultimul produs comandat, The Supernatural Coloring Book de la Philosophy, tot din oferta zilei, nu m-a dat pe spate deloc. Începând cu ambalajul, care nu-i deloc atrăgător, și continuând cu produsele în sine, m-a cam dezamăgit. Mai mult, sper să fie doar o impresie, însă mi se pare că pastiluțele de gloss și cream blush miros un pic a rânced. Cum spuneam, dacă se confirmă că într-adevăr sunt vechi (pe checkcosmetic.net nu pot verifica coduri pentru Philosophy :() o arunc de nu se vede. Și, bineînțeles că am să mă plâng celor de la Strawberrynet. Uitam să vă spun că a costat în jur de 31 de lei. În ofertă era 34 de lei, însă concomitent mai era valabilă promoția de -10% la toate produsele de machiaj.
Editez pentru a vă spune că le-am scris deja celor de la StrawberryNet și mi-au și răspuns că-mi fac refund pentru produsul vechi. Ca de obicei, serioși și prompți!

Cam atât despre comanda de la StrawberryNet.
Și acum, umbrelele!

Pe site-ul miniPrix au costat 39 de lei fiecare, un preț bun zic eu, pentru că par destul de solide. Sunt marca Susino, se deschid automat și au protecție împotriva vântului (să nu fie întoarse).

Asta e umbrela mea,

iar pe aceasta am cumpărat-o pentru mama, urmând să i-o fac cadou de ziua ei, de Sf.Paraschiva.

Bineînțeles că Bambu nu a ratat o mică ședință foto, pozând sub umbrelă ca micuța Cio-Cio San :p
Cam atât am a vă spune azi, așa că vă las, urându-vă weekend plăcut!

Thx God it's friday!

Iar n-am scris de mult...
Şi nici acum n-am mare lucru de zis.
M-am tuns. Foarte scurt

Poza nu-i foarte relevantă, însă atâta am putut, ţinând cont de faptul ca telefonul meu are doar cameră frontală.
În plus, am fost cu Diana să sărbătorim faptul că a luat licenţa cu notă foarte mare. Numai c-am făcut o alegere tare proastă. Restaurant Club RS de la Râpa Galbenă. O r i b i l ! Puiul Shanghai a fost, de fapt, un pilaf fără nimic în el, cu orezul cu bob rotund fiert până la stadiul de terci, bucăţelele de pui pane cu câteva boabe de susan, iar sosurile, ooooh, sosurile... cel alb a fost smântână pur şi simplu, iar cel de soia îngrozitor de sărat. Prezentarea, ca la cantina combinatului. Oricum, tot restaurantul arată tare ponosit. Aşa că, a big NO pentru Restaurant Club RS Iaşi!
În rest, am mai dat şi am şi primit câteva comenzi la miniPrix, iar azi ridic o comandă de la Strawberrynet. Sper să mă învrednicesc să vă arăt ce-am cumpărat.
Hai, că mai e un pic şi incepe weekendul! :-*

Domnişoara

Astăzi m-au asaltat amintirile.
Poate şi pentru că festivităţile de deschidere a anului şcolar s-au ţinut la şcoala mea. Şcoala 13 (acum "Alexandru cel Bun") va fi până la sfârşitul vieţii mele, şcoala mea.
Au trecut 39 de ani de la acea zi din care eu nu-mi mai amintesc ABSOLUT nimic! Nici cine m-a dus la şcoală, nici cum m-am simţit în ziua aia... Nimic. Şi nu, nu-i din pricina vârstei, pentru că gânduri despre evenimentul cu pricina am mai avut de-a lungul vieţii, cu acelaşi rezultat =((
Astăzi, însă, am citit un articol care m-a emoţionat teribil (recunosc ca mi-au dat şi lacrimile, noroc că nu era nimeni în birou). Este despre şcoala mea, şi despre învăţătoarea mea, doamna Câtia, pe atunci domnişoara Eugenia Diaconu.
Nu a fost prima mea învăţătoare, pentru că în clasa întâi am avut-o pe doamna Sarmiza (şi nu mai ştiu cum) care, din nu ştiu ce motive, a renunţat la noi din clasa a doua. La pensie nu cred să fi ieşit, că nu-mi amintesc să fi fost în vârstă. Aşa că, din clasa a doua am fost preluaţi de Domnişoara. Înaltă, cu părul lung şi creţ, cu talie subţirică, era o frumuseţe. Şi noi o iubeam, chiar dacă ne şi temeam un pic de ea. Cum "călcam pe bec", cum părinţii aflau şi "o furam" seara de nu ne vedeam, pentru că Domnişoara a vrut să scoată oameni din noi, iar pe vremea aceea tuturor părinţilor le păsa de copiii lor.
Dacă scriu (oarecum) corect în limba română (ceea ce mă face să fiu uneori "a grammar nazi" :p) i-o datorez Domnişoarei învăţătoare.
Am luat o poză de pe blogul Andei-Elena Pintilie şi sper să nu se supere. Voiam s-o am, pentru că doamna în albastru e Domnişoara!

Au trecut anii peste noi şi, chiar dacă nici ea nu mai are părul lung şi creţ şi, dacă nu mă înşel, e deja bunică, iar eu nu mai sunt demult şcolăriţa ochelaristă cu cozi lungi, pentru mine va rămâne veşnic Învăţătoarea mea.